ARHEOLOGIA INDUSTRIALA


Arheologia industrială
este un domeniu interdisciplinar de studiu al mărturiilor, materiale sau imateriale a documentelor, a artefactelor, a stratigrafiilor şi a structurilor, a aşezărilor omeneşti şi a peisajelor urbane sau naturale, create pentru sau de către procesele industriale. Arheologia Industrială se foloseşte de metodele de investigaţie cele mai potrivite pentru a creşte gradul de înţelegere a trecutului şi prezentului industrial. În plus, ea presupune studiul tehnicilor de muncă şi producţie utilizate.

Patrimoniul industrial
este constituit din mărturiile culturii industriale care au semnificaţie istorică, tehnologică, socială, arhitecturală şi ştiinţifică. Aceste mărturii pot fi clădiri, maşini şi instalaţii, laboratoare, mori şi fabrici, mine şi situri pentru procesare şi rafinare, depozite, locuri în care energia este generată, transmisă şi folosită, structuri şi infrastructuri de transport, precum şi locuri folosite pentru activităţi sociale legate de industrie cum ar fi locuinţe, lăcaşuri de cult, clădiri pentru educaţie etc.

Perioada istorică

de interes principal se extinde de la începutul Revoluţiei Industriale din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea până în prezent şi examinează de asemenea rădăcinile ei pre-industriale şi proto-industriale.

extras din Carta Patrimoniului Industrial TICCIH 2003




joi, 15 octombrie 2015

STOP DEMOLARII PATRIMONIULUI INDUSTRIAL DE LA PETRILA!


Semnati petitia on-line, pentru ca istoria mineritului din Valea Jiului sa nu se incheie asa......

marți, 11 februarie 2014

ORADEA - S.O.S. Moara Emilia !!!!

Zilele trecute a inceput demolarea unui monument industrial impresionant al Oradei Moara cu valţuri Emilia, fosta Moară Jakab Weinberger şi fiul, fondată la 1884 - din pacate neclasat ca monument istoric, desi procedura fusese declansata in 2011 prin eforturile unor specialisti pasionati din Oradea si procesul intentat de proprietar impotriva declansarii procedurii de clasare fusese castigat de DJCPCN Bihor. 


Este revoltatoare  atitudinea directorului actual al DJCPCN Bihor inginerul silvic Silaghi: distructiva fata de monument, de sabotare a muncii anterioare a institutiei si a insusi scopului acesteia - acela de a proteja patrimoniul. Silaghi nu a informat ministerul cu privire la castigarea procesului si nu a initiat reluarea procedurii de clasare suspendate pe durata acestuia. Ulterior, pe baza consultarii Comisiei zonale (in noua sa componenta din 2013 "epurata" de specialisti in monumente), a dat aviz de demolare!!! De precizat ca fosta Comisie Zonala a monumentelor, in componenta sa competenta dar "incomoda", votase in unanimitate pentru clasarea monumentului.  


Detalii gasiti mai jos in scrisoarea Asociatiei pentru Arheologie Industriala trimisa Ministerului Culturii.
Asteptam o reactie fireasca a ministrului.... 




pe aceeasi tema:

Articol pe blogul ANALIZA ISTORICO ARHITECTURALA

din presa locala: 

Articol in BIHOREANUL - A inceput demolarea Morii Emilia

Articol in BIHOREANUL - Se surpa monumentele


duminică, 13 octombrie 2013

www.forcopar2.net

FORMARE DE COMPETENTE IN PROTEJAREA PATRIMONIULUI INDUSTRIAL.                Invitatia UAUIM la conferinta de difuzare a rezultatelor proiectului FORCOPAR2 


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ SI URBANISM  "ION  MINCU"
BUCUREŞTI, Str Academiei 18-20, 010014,    www.uauim.ro

INVITAŢIE

Avem plăcerea de a vă invita la Conferinţa de difuzare a rezultatelor proiectului FORCOPAR 2 – formare  profesională la distanţă în arheologie industrială  - conservare/conversie, de la fezabilitate la operaţionalitate, un proiect european Leonardo da Vinci  dedicat formării de competenţe în protejarea patrimoniului industrial. Conferinţa va avea loc la U.A.U.I.M în 17-19 octombrie 2013, conform programului ataşat.
Participarea Dumneavoastră ne-ar onora iar intervenţiile asupra subiectelor care vor fi dezbătute ne vor fi de folos atât pentru definitivarea proiectului cât şi pentru a aprecia dacă instituţia pe care o reprezentaţi este interesată să recomande membrilor săi formarea la distanţă în arheologie industrială în cadrul Centrului de excelenţă al U.A.U.I.M. ce urmează a fi creat.
         
Proiectul FORCOPAR 2, contractat de Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” şi coordonat de Eurocultures - Observatoire du développement socioculturel de la ville (Bruxelles) s-a derulat pe parcursul a doi ani (2012-2013) reunind parteneri de origine geografică şi profesională diversă: Universitatea "Politehnica" din Timişoara (RO) www.upt.ro, Institutul Naţional al Patrimoniului (RO) inp.org.ro, Municipul Târgu Mureş (RO) www.tirgumures.ro, Uniunea Arhitecţilor din România (RO) www.uniuneaarhitectilor.ro, Université de Haute Alsace - Centre de Recherche sur les Economies, les Sociétés, Les Arts et les Techniques - CRESAT (FR) www.uha.fr, Université de Technologie Belfort Montbéliard - Laboratoire de Recherche et Etudes sur les Industries Technologiques et Scientifiques RECITS (FR) http://recits.utbm.fr, IRCOS - Institut Régional de Culture et Services (FR) www.ircos-cezam.fr, CILAC - Comité d'Information et de Liaison pour l'Archéologie l'étude et la mise en valeur du Patrimoine Industriel (FR) www.cilac.com, Conseil Consultatif du patrimoine mulhousien (FR) www.ccpm.asso.fr, Communauté de Communes de la Vallée de Saint Amarin (FR) www.cc-stamarin.fr, AUDIS Associazone per le Aree Urbane Dismesse (IT) www.audis.it .

Arheologia industrială este un domeniu profesional relativ nou ce poate juca un rol important în dezvoltarea durabilă iar formarea de specialişti este primul pas necesar în această direcţie. Proiectul işi propune să pună la dispoziţia profesioniştilor cu specializări diverse (arhitecţi, urbanişti, istorici, restauratori, lucrători din institutii publice etc.) interesaţi de patrimoniul industrial un tip de de formare continuă la distanţă adaptat constrangerilor de timp, acces la resurse, deplasări. Sistemul utilizează o platformă educativă, materiale pedagogice şi o metodologie proprii şi va fi implementat în România prin intermediul unui Centru de excelenţă ce urmează a fi creat în acest scop în cadrul U.A.U.I.M..

Conferinţa se va desfăşura în limbile franceză şi română, fiind asigurată traducerea simultană. 
Vă rugăm să confirmaţi participarea pe adresa irina_iamandescu@yahoo.com sau la fax 021 3077178. 

CONFERENCE DE DIFFUSION
BUCAREST 17-19 octobre 2013
ORDRE DU JOUR

17 octobre matin   

        9h-9h30 :       Accueil 
                                    Présentation du déroulement de la Réunion

  9h30-10h30 :       Présentation des différents participants
                                    Interventions officielles sur l'archéologie industrielle

10h30-11h00 :       Pause-Café

11h00-13h00 :       Présentation d’ensemble du projet Forcopar 2
                                    Débat
                                   
13h00-14h00 :       Pause Déjeuner


17 octobre après-midi      

14h15-16h15 :       La Plate-forme éducative : X + A. Cabral

16h15-16h45 :       Pause-café

16h45-18h00 :       Les différents matériaux pédagogiques

*****
18 octobre matin   

  9h00-10h30 :       Présentation d’ensemble du Centre FORCOPAR Roumain

10h30-11h00 :       Pause-café

11h00-12h30 :       Les différents éléments du Centre FORCOPAR

13h00-14h00 :       Pause Déjeuner

18 octobre après-midi     Travaux sur le terrain
Zone industrielle Filaret-Rahova

*****
19 octobre matin   

  9h00-10h30 :      L’implication des différents partenaires du projet Forcopar 2  dans la mise en œuvre de la formation à distance
-          Les modalités de transfert
-          Les échanges de tuteurs, d’apprenants

10h30-11h00 :      Pause-café

11h00-12h00 :     L’implication de nouveaux partenaires dans la mise en œuvre : modalités, besoins…

    12h-12h30 :     Clôture officielle
*****

miercuri, 10 aprilie 2013

Patrimoniul industrial ca sursa de regenerare PETRILA



In perioada 7-14 mai 2013 la Petrila (jud. Hunedoara) va area loc un atelier romano-francez cu tema Patrimoniul industrial ca sursa de regenerare.
Sunt invitati sa participe studenti arhitecti si tineri profesionisti romani care vor alcatui echipe de lucru cu tineri francezi care urmeaza specializarea in patrimoniu la Paris Belleville.
Inscrierile se pot face pana pe data de 15 aprilie pe adresa petrilaworkshop@ymail.com unde trebuie trimise un CV si cinci motive pentru care doritorii sunt interesati sa participe la aceasta operatiune. 
Locurile sunt limitate, inscrierile sunt adresate tuturor celor interesati de domeniul patrimoniului in general sau chiar industrial. Apelul este national, iar selectia va fi realizata de coordonatorii proiectului - arh. Cristina Sucala (ADERF), arh. Ilinca Paun Constantinescu (UAUIM, Ideogram), arh. Ina Stoian (PlusMinus, UAUIM), arh. Dragos Dascalu (UTCN FAU).  
Vor fi asigurate cazare, masa si transport la Petrila. 
Pentru detalii contactati organizatorii la adresa petrilaworkshop@ymail.com
Proiectul este demarat de ADERF - Asociatia doctoranzilor si studentilor romani din Franta (Association des Doctorants et Etudiants Roumains en France) si Societatea Culturala Conditia Romana (Ion Barbu) in parteneriat cu Consiliul Local si Primaria Petrila, Compania Nationala a Huilei - Exploatarea miniera Petrila, Universitatea Petrosani, Ecole Nationale Superieure d'Architecture de Paris-Belleville, Universitatea de Arhitectura Ion Mincu Bucuresti, Universitatea Tehnica din Cluj Napoca - Facultatea de Arhitectura si Urbanism, Universitatea de Agronomie si Medicina Veterinara Bucuresti, OAR Hunedoara, Institutul Francez din Romania, Asociatia pentru Arheologie industriala, Asociatia Plusminus si studioul de arhitectura Ideogram

marți, 3 ianuarie 2012

Moara Assan - La multi ani...?!?!


Urmand tehnica aproape "brevetata" in Bucuresti de (auto?)demolare treptata a monumentelor istorice, tehnica folosita de proprietari incomodati de cladiri monumente istorice, de concetatenti recuperatori de material sau chiar de primarie (a se vedea "operatiunea" Uranus si starea de conservare a Halei Matache), o parte semnificativa din Moara Assan s-a prabusit, in sfarsit, in prima zi a acestui an. Se pare ca sarbatorile legale si weekend-urile sunt preferate atunci cand astfel de operatiuni sunt declansate sau finalizate. Asta incetineste si mai mult sau chiar anuleaza reactiile si asa firave ale autoritatilor responsabile(?!?!) cu protectia monumentelor....
Iata cum arata ieri la pranz cladirea a carei fatada s-a prabusit in cele din urma in timp ce niste cetateni iresponsabili (sa nu mai cer recunoasterea valorii monumentului, dar as fi asteptat macar un mai bun instinct de conservare!!!) se cazneau sa taie unul dintre ultimii stalpi metalici de sustinere....


Desi numeroase plangeri au fost facute la politie in decursul anilor de catre Asociatia pentru Arheologie Industriala - AIR, UAR, OAR si o serie de alte ONG-uri, acestea au ramas fie fara raspuns fie "la dosarul" problemei. Ministerul Culturii nu a intervenit suficient de ferm (de altfel nici nu dispune de instrumente eficiente sau de personal...patrimoniul nu pare sa fie intre preocuparile sale principale din ultimul timp), primaria inchide ochii desi are raspunderi clare in protectia monumentelor aflate in litigiu, politia nu intervine prompt desi e singura institutie care ar putea s-o faca. Procurorii decid, se pare, neinceperea urmaririi penale in cazuri de distrugere de monument dat fiind ca chestiunea nu prezinta pericol public (!!!!) desi, conform declaratiilor politiei, o persoana a murit in timpul acestor operatiuni la Moara Assan: "Împreună cu colegii de la poliţie au fost verificaţi şi cei care sînt cunoscuţi că mai activează în această zonă pentru sustragerea diferitelor materiale. [...] Se desfăşurau nişte operaţiuni, persoanele fugind în momentul în care clădirea s-a prăbuşit. [...] Este un loc din care se scoate cărămidă, fier vechi, alte materiale refolosibile pentru a fi comercializate." (col. Adrian Vasile, ISU Bucureşti)
Prin urmare politia, desi a fost sesizata de nenumarate ori si stie de aceste distrugeri, nu intervine decat post factum, ineficient, penibil si formal...

Vezi si

luni, 1 noiembrie 2010

"Linia Oravita-Anina nu se inchide"

Aceasta este informatia primita de la serviciul de presa al Companiei Nationale de Cai Ferate C.F.R. S.A. in aceasta dimineata, prin amabilitatea doamnei Oana Branzan - purtator de cuvant.
Desi in ultimele saptamani mai multe cotidiene (Romania Libera, Adevarul de Resita) au redat informatia potrivit careia calea ferata Oravita Anina este pe cale de a fi inchisa, iar surse locale au confirmat existenta hotararii Societatii Nationale de Transport de Calatori - C.F.R. Calatori S.A. de a retrage materialul rulant - locomotive si vagoane, de pe acest traseu, astazi 1 noiembrie trenurile circula normal pe acest traseu istoric.

vineri, 29 octombrie 2010

CFR a hotarat inchiderea caii ferate istorice Oravita-Anina!



Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA a hotărât ca de la 1 noiembrie 2010 calea ferată Oraviţa-Anina, una dintre cele mai frumoase şi spectaculoase căi ferate montane de ecartament normal din Europa, să fie închisă ca neprofitabilă. Linia este clasată ca monument istoric - ansamblu de valoare nationala având codul în Lista Monumentelor Istorice 2004 CS-II-a-A-10949.02

Este vorba de o cale ferată construită de austrieci între 1847-1863 (cea mai veche de pe teritoriul României de azi, alături de linia Oraviţa – Iam) care, pe o distanţă de 33,4 km, are 14 tuneluri cu o lungime totală de 2084 m, 10 viaducte cu o lungime totală de 843 m, ziduri de sprijin ale versantilor pe o lungime de aproape 10 km si taieturi în munti pe o lungime de 21 km, precum şi 7 gări. Este o excepţională realizare tehnică şi una dintre cele mai abrupte căi ferate fără cremalieră din Europa, fiind deseori comparata, pe buna dreptate, atat datorita calitatilor sale tehnice cat si frumusetii peisajului, cu linia austriaca Semmeringinscrisa in Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Publicul a apreciat valoarea acestei căi ferate la emisiunea-concurs RESTAURARE de la TVR1, in anul 2009, când, în clasamentul final s-a numărat printre câştigători, la concurenţă cu cetatea Sighişoarei, cetatea Făgăraşului sau alte monumente de marcă ale României.

Cu siguranţă linia nu este profitabilă în modul în care Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA a înţeles să o exploateze sau a ştiut să(nu)-i facă reclamă. În mod paradoxal, Societatea Feroviara de Turism “S.F.T . – C.F.R .” SA, creată tocmai pentru exploatarea unor astfel de linii istorice cu potenţial turistic, nu a utilizat acest traseu, cel mai spectaculos şi valoros din ţară. Atunci când este vorba de valori ale patrimoniului cultural naţional, nu rentabilitatea ar trebui să fie însă principalul criteriu de evaluare.

Interesant este că turiştii străini – majoritatea din Austria şi Germania, ţări cu tradiţie în turismul feroviar – fără ca liniei să i se facă vreo reclamă în străinătate – vin vara în număr mult mai mare decât românii: renumele căii ferate Oraviţa-Anina zboară doar prin viu grai şi internet, prin pozele transmise de cei care au parcurs-o cu trenul. De asemenea specialişti din România şi străinătate sunt deosebit de interesaţi de această excepţională realizare tehnică de la jumătatea secolului al XIX-lea despre care au publicat numeroase articole şi studii.

O promovare organizată la nivel central (Ministerul Turismului, Regionala de CF Timişoara, Societatea de Turism Feroviar etc) va putea face mult mai mult. Parteneriatul direct cu asociaţiile de “Eisenbahnfans” sau cu retele de turism industrial din Europa va aduce cu siguranţă mai mulţi vizitatori. În cazul în care CFR nu mai poate administra eficient acest traseu, o parte dintre responsabilităţi pot fi preluate de cele două primării – Oraviţa şi Anina, care şi-au arătat deja disponibilitatea în acest sens prin demersuri oficiale. Specialişti străini cu experienţă în recuperarea unor astfel de trasee istorice pot fi cooptaţi în proiecte cu finanţare europeană.

Aşa cum ştim din experienţe anterioare de linii închise şi şi intrate în „conservare” (a se vedea linia cu cremalieră Bouţari – Subcetate, dispărută în întregime) oprirea circulaţiei trenurilor (decisă de conducerea CFR Călători începând cu data de 1 noiembrie 2010), va duce în mod sigur la degradarea ireversibilă şi extrem de rapidă a liniei. Se va fura totul, de la şine la cabluri de semnalizare, de la cărămizile cantoanelor din 1863 la arcurile vagoanelor. 33 de kilometri prin pădure şi pe abrupturi stâncoase sunt greu de păzit, iar zona întreagă, defavorizată, cu o rată a şomajului ridicată, supravieţuieşte în parte şi datorită recuperării de material...

O singură pereche de trenuri pe zi ar asigura supravieţuirea acestei importante căi ferate până la găsirea unei soluţii de exploatare turistică profitabilă ce ar oferi locuri de muncă şi ar contribui la dezvoltarea economică a zonei. S-ar putea asigura un viitor turistic unei întregi zone defavorizate: Oraviţa, Anina, Reşiţa şi restul localităţilor implicate în minerit şi metalurgie, unde şomajul este deosebit de ridicat dar frumuseţile naturii, rezervaţiile naturale, tradiţiile locale şi patrimoniul construit (nu în ultimul rând cel industrial) pot constitui tot atâtea atracţii turistice.

Dacă această abordare ar fi fost pusă în practică de CFR, linia Oraviţa – Anina ar fi fost acum, după 20 de ani de “capitalism”, una dintre atracţiile României în lume. Oraviţa – Anina ar fi putut deveni un brand…

Asociaţia pentru Arheologie Industrială din Romania – AIR face un apel către Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA şi către toate forurile de decizie în domeniu pentru păstrarea în funcţiune a căii ferate Oraviţa-Anina. În acelaşi timp AIR, organism afiliat Comitetului Internaţional pentru Conservarea patrimoniului Industrial (TICCIH), îşi oferă colaborarea pentru realizarea studiilor necesare precum şi pentru cooptarea de specialişti străini în vederea elaborarii unui plan de punere în valoare si promovare a acestei bijuterii tehnice. Suntem convinşi că sute de entuziaşti ai căilor ferate din România vor dori de asemenea sa contribuie la salvarea acestui monument tehnic de valoare europeana.